Mamografia este o investigație imagistică esențială în depistarea precoce a cancerului mamar. Această metodă folosește raze X de joasă doză pentru a produce imagini detaliate ale țesutului mamar, permițând identificarea unor modificări care nu sunt vizibile la palpare sau prin alte metode.
Prin natura sa, mamografia implică o formă de expunere la radiații ionizante, care pot afecta ADN-ul celular. Acesta este punctul de plecare pentru numeroase temeri, dar și pentru o serie de neînțelegeri legate de riscurile reale asociate cu acest tip de investigație.
Radiațiile ionizante sunt acelea care au suficientă energie pentru a desprinde electroni din atomi, proces care poate duce, teoretic, la apariția unor mutații genetice. Cu toate acestea, trebuie făcută o distincție clară între nivelurile de radiații utilizate în mamografie și dozele mari la care ne gândim de obicei când vorbim despre pericolele radiațiilor.
Doza de radiație în mamografie: cât de mult expusă este o persoană?
O mamografie standard bilaterală implică, în medie, o doză efectivă de aproximativ 0.4 milisieverti (mSv). Pentru comparație, doza medie anuală de radiații de fond la care este expus un om din mediu natural este de circa 3 mSv. Asta înseamnă că o mamografie reprezintă puțin peste 10% din această expunere anuală obișnuită. Cu alte cuvinte, doza este redusă și considerată sigură de toate organizațiile internaționale de sănătate publică, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
Există o concepție greșită conform căreia orice expunere la radiații este periculoasă. Realitatea este mai nuanțată. Riscurile asociate radiațiilor depind de doză, de frecvența expunerii și de sensibilitatea individuală. Doza folosită în mamografie este foarte mică în comparație cu alte investigații imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), care poate implica zeci de milisieverti pentru o singură investigație.
Beneficii vs riscuri: o balanță net favorabilă
Scopul principal al mamografiei este de a detecta cancerul mamar în faze incipiente, când tratamentul este mult mai eficient și mai puțin invaziv. Studiile au demonstrat că screeningul mamografic reduce semnificativ mortalitatea prin cancer de sân, în special la femeile de peste 50 de ani.
Chiar dacă există un risc teoretic asociat expunerii la radiații, acest risc este considerabil mai mic decât riscul de a dezvolta sau de a muri din cauza unui cancer mamar nedepistat la timp. Evaluând raportul risc-beneficiu, balanța este net în favoarea efectuării mamografiei, mai ales când este recomandată de un medic în baza vârstei, a istoricului familial sau a altor factori de risc.
De asemenea, în ultimele decenii, tehnologia mamografică a evoluat considerabil. Echipamentele moderne digitalizate folosesc doze mai mici de radiații, cu o calitate superioară a imaginii. Această eficiență crescută permite identificarea leziunilor de dimensiuni foarte mici, reducând necesitatea repetării investigațiilor și, implicit, expunerea cumulativă.
Mituri frecvente despre mamografie și radiații
Unul dintre cele mai frecvente mituri este acela că mamografia „poate declanșa cancerul” din cauza radiațiilor. Acest lucru nu este susținut de datele medicale sau epidemiologice. Nici o cercetare robustă nu a demonstrat că doza de radiație utilizată în mamografie poate cauza cancer. Dimpotrivă, datele arată că ignorarea screeningului duce la diagnostice tardive, cu forme de boală avansate și cu prognostic rezervat.
Alt mit este acela că femeile tinere nu ar trebui să facă mamografii tocmai din cauza riscului mai mare la radiații. Este adevărat că țesutul tânăr este mai radiosensibil, dar tocmai de aceea se indică alte metode imagistice la femeile sub 40 de ani, cum ar fi ecografia sau, în anumite cazuri specifice, elastografie mamara.
Mamografia este indicată ca metodă de screening periodic după o anumită vârstă sau în caz de suspiciuni. Femeile sub 40 de ani nu sunt supuse mamografiei de rutină, tocmai pentru a se evita o expunere inutilă. În schimb, la femeile peste această vârstă, beneficiile devin semnificativ mai mari decât riscurile.
Măsuri de siguranță și reglementări stricte
Centrele medicale care efectuează mamografii sunt supuse unor reglementări stricte privind calitatea aparatelor, calibrările periodice și pregătirea personalului. Radiologii și tehnicienii respectă protocoale precise pentru a minimiza expunerea pacientelor și pentru a asigura un echilibru optim între doza de radiație și calitatea imaginii.
Pacientelor li se explică modul în care trebuie să se pregătească pentru investigație și ce să aștepte. Totodată, femeile gravide sau suspecte de sarcină sunt evaluate suplimentar, deoarece în acest caz se evită orice tip de expunere inutilă la radiații, chiar și de intensitate mică.
Temerile legate de expunerea la radiații în timpul mamografiei sunt firești, dar trebuie privite în contextul corect. Medicina modernă se bazează pe evaluarea precisă a riscurilor și beneficiilor, iar în cazul mamografiei, beneficiile depășesc cu mult orice risc teoretic.
Mamografia este un instrument valoros în lupta contra cancerului de sân, iar refuzul de a o efectua din cauza fricii de radiații poate avea consecințe grave. Cu o informare corectă, susținută de date clare, femeile pot lua decizii informate în ceea ce privește sănătatea lor.
Alegerea de a face o mamografie nu este doar un act de prevenție, ci un gest de responsabilitate față de propriul corp și de viață.